Inima mea e un sanatoriu de refacere pentru o singura persoana. Pieptul se zbate sub apasarea ta desi nu te mai gasesc alaturi. Hoinaresc alene printre momentele zilei. Pasesc si nu e nimeni. Sunt singur si e atat de liniste incat imi aud gandurile in ecouri. Imi lipsesti…
Te simt atat de aproape ca iti percep aroma pielii, iti aud respiratia…. TE simt aici. Daca ma intorc o sa te vad aievea aproape, aplecata peste o carte, daca o sa rad o sa-mi zambesti inapoi de dupa usa. Imi vine sa intind mana sa te ating, sa te aduc mai aproape…Impartim aceasi inima, acelasi suflet. Suntem o fiinta despartita de zei in ziua intai. Simt cum imi curgi prin vine. Sunt intoxicat de gandul fiintei si spiritului tau.
Nu mai stiu sa traiesc fara tine.
Sunt confuz si nu ma recunosc; ma transform acum, din nou, in omul care eram candva, sau poate, in ceva mai bun. Ma schimb din om in umbra si inapoi.Pendulez intre speranta si disperare si nu stiu ce sa aleg. Sunt flacara cand ma terzesc cu imaginea ta in minte, cu gustul tau pe buze; si ma fac scrum cand raceala realitatii isi face loc langa mine in pat.
Lumina mea, pentru prima oara intr-o vesnicie impartita de noi esti atat de departe .Innebunesc de dorul tau…
Orice alta prezenta feminina e terna, anosta, imi creaza o profunda stare de deranj si stinghereala. Nu te vreau decat pe tine.
As vrea sa fug departe dar lantul inimii mele e scurt si sufletul mi se destrama cu fiecare moment in care nu esti langa mine. Durerea e ca o umbra a dezbadejdii. Nu spune nimic dar ma insoteste pretutindeni. Rabdarea e un concept necunoscut mie dar o virtute pe care mi-o impui dur, dureros.
Ma lupt cu gandul la tine. As vrea sa nu-l mai am, ca sa mu mai pacatuiesc impotriva dorintei tale.
Te vad si ma ascund in mine. Te-as sorbi din ochi dar stiu ca acum tu nu ma vrei.
Privirea ta trista imi exfoliaza inima fasie cu fasie. Sunt in genunchi. Pasiunea pentru tine ma secatuieste si ma infricosaza. Ti-as spune cat de mult te iubesc dar nu vrei sa auzi, ca te ador ca pe nici o alta fiinta dar tu nu vrei sa stii.Ti-as spune totul dar cand te vad de departe trecand cu pasul tau soptit nu mai am cuvinte.
Intoarce-te inapoi lumina si cruta-mi suferinta cumplita. Vino sa te iubesc cum nu iubeste nimeni pe acesta lume; imbratiseaza-ma, iarta-ma, respira-ma si lasa-ma sa te fac fericita.
Prietenului meu G. care mi-a povestit cu tristete si pasiune aceasta declaratie de dragoste. Sper sa fii iubit nespus de mult si ca pasiunea mistuitoare cu care-ti traiesti viata sa nu ti se stinga niciodata in piept.
