Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Aprilie 2007

Drumul spre fericire

Timpurile trec si nisipurile se scurg intr-o infinitate ce noua ne e interzisa.

Si in zilele noastre cele putin stralucim de viata,dar suntem prea trsti si nefericiti, ne pierdem din priviri orizontul propriilor vise.

Dar speranta ne duce agale la pas catre orizonturi care nu le-am visat niciodata si viata ne ofera in compensatie surprize de tot felul.

Iar noi alrergam mereu…de noi, de ceilalti, de dragoste, de adevar…si spunem ca suntem in cautarea fericirii.

Ce nu stim e ca in cautarea fericirii nu trebuie sa pleci nicaieri pt ca deobicei te cauta ea… ACASA.Pacat ca uneori suna la usa si nu te gaseste, tu fiind plecat.

Dar in final, asa tristi, mici si trecatori cum suntem…suntem fericiti…chiar daca, de cele mai multe ori, nu ne dam seama.

Inchin celor care au puterea sa-si urmareasca visele, iar pe drum gasesc undeva la colt de srada fericirea.

Read Full Post »

Azi am calatorit departe…..spre nicaieri…

Si pe drum am gasit bune si rele, oameni tineri ,oameni batrani; zambete, lacrimi.

Si prin vreme buna si rea am mers cu ochii fixati pe zare in speranta sa ajung la visul meu dar pe drum am vazut altceva: muntii si marea, parapstii si rauri.

Am ajuns la capat de lume inainte ca soarele sa apuna, fara sa fii iesit din mine insumi si mi-am dat seama ca sunt obosita.

Maine o sa plec iarasi la drum….pe carari de munte neumblate de picior de om.

Si maine la fel, si iar in ziua care ii urmeaza.

Si o sa stiu cand ajung la tinata, pentru ca o sa scrie mare pe o placuta uitata de lume Nicaieri.

Inchin tuturor celor ce sunt in cautarea a ceva.

Read Full Post »

Din povesti demult uitate

Va e frica de intuneric?

Dar singur, pe un drum pustiu,  la margine de lume, la trei dimineata, fara harta si cu benzina pe terminate?

Dar cand noaptea face loc zilei de maine si copilul doarme in cealalta camera, frigiderul e gol si tu nu mai ai bani de mancare iar de la fabrica te-au anunta ca inca n-au venit salariile si asa de nimic si cu o luna intarziate?

Dar cand dupa un weekend de pomina in care nu mai tii minte exact ce ai facut aflii ca prietena *(sau tu daca esti fata) e insarcinata?

Toti avem temeri care se ascund in intuneric….temeri mai mari sau mai mici de care suntem mai mult sau mai putin constienti.Si inauntrul nostru se deschide un labirint adanc…in care noi jucam rolul lui Theseu si ele pe cel al Minotaurului.

Ce faci cand simti ca fiara se apropie si ca-ti sufla in ceafa? Ce vei face cand incepi sa simti cum disperarea incepe sa te prinda in ghearele ei?

Fiecare se lupta cu proprii demoni…unii fugind cat de departe si repede pot, altii mai incet incercand sa-si foloseasca inteligenta pentru a scapa cumva nevatamati

Dar toti se opresc cand in sfarsit ajung la iesire.Vad terifiati intunericul si  Moartea care le zambeste din usa din mijlocu labirintului la care s-au chinuit pana acum sa ajunga.Intotdeauna a fost acolo si intotdeuna ii astepta.

Dintr-o data tot ce i-a manat din spate si a parut ata de inspaimantator nu mai e decat o gluma proasta….si ar dori sa poata sa mearga inapoi.

Dar tot ce pot sa fac e sa stea sa infrunte ceea ce au cautat si unii gasesc undeva in adancul fiintei puterea sa zambeasca inapoi.Si asta valoreaza mai mult decat aripile de ceara a lui Dedalus si Icar…

Intrebare: Daca Theseu stia ca Minotaurul era in labirint…de ce a mai intrat?

Tema de gandire…Daca stim ca spre unde ne indreptam ne ateapta durerea si diperarea, de ce nu alegem pur si simplu alt drum?

Read Full Post »

Despre inceput si sfarsit

Suntem intr-o continua tranzitie intre doua lucruri…intr-un vast si fara de sfarsit regret fata de ce am pierdut deja si anxietateafata de ce ne rezerva viitorul in general .

Suntem inchisi in prezent si in noi insine.

De aceea ratam esenta.

Si plangem si suferim fara sa vedem ca trece ca fiecare sfarsit ci durerea si trstetea lui ascunde maretia si stralucirea unui nou inceput, a unei minuni,a unei vieti.

Si ascultand melodia sperantei mergem in aval cu raul care duce inceputurile si sfarsiturile vietii,  si pe langa noi totul se schimba,masinile, tehnologia, cunostinte,priteni, probleme ,etc.

Numai noi stam la fel… la sfarsit cand ne trezim intr-o dimineata si ne ducem sa ne uitam in oglinda , vedem ca cel care ne priveste inapoi de acolo nu mai e acelasi ….ca o data cu lumea, fara sa stii si tu te-ai schimbat…

Si atunci zambesti ca as vezi pe cel ce te priveste in oglinda ca-ti zambeste inapoi…pt ca totul trece la fel ca noi.

Inchin la ce s-a sfarsit ..pt ca in durere am gasit puterea si vointa de a vedea lumina unui noi inceput.Si in intuneric m-am gasit pe mine.

Read Full Post »